Stop fumatului.

As vrea sa fie asa simplu si sa spun "stop, de azi nu mai fumez" dar realitaea e alta.
Cand am trecut in 2007 am avut ambitia sa nu mai fumez.Asa am si facut(vreo 8 luni) dupa care pur si simplu nu mai gaseam in mintea mea motive sa nu mai fumez.
Tot ceea ce ma ajutase la inceputul anului sa renunt la fumat acum nu mai avea efect.
Ma culcam seara cu gandul ca ziua care a trecut ar putea fi ultima in care nu am fumat.


De ce nu am mai putut sa continui fara sa fumez nici azi nu stiu.
Poate din cauza prietenilor care radeau mereu cand ieseam pe undeva, poate vointa mea a fost prea slaba, poate am renuntat prea usor la ceea ce reusisem in 8 luni.


Nu cred ca am cunoscut vreun fumator care sa nu constientizeze riscul la care se expune atunci cand fumeaza.
Dar marea majoritate refuza sa accepte ca sunt dependenti si traiesc cu impresia ca se pot lasa oricand.


Acum la inceputul lui 2008 nici macar nu am avut curajul sa incerc sa renunt.Parca toate motivele pt care nu as mai fuma au fost consumate la inceputul anului trecut.
Dar totusi cred ca puterea de a ma lasa este undeva in mintea mea si sper ca intr.o zi o voi regasi si o sa renunt la acest viciu care nu.mi face altceva decat rau.


Tu ai incercat sa te lasi de fumat?

Amintiri

Amintirile sunt de doua feluri, frumoase si urate.
Daca ne trec prin minte cele urate e nasol pt ca nu vrei sa ti se mai intample niciodata.
Atunci cand ne amintim de ceea ce a fost frumos, iar e nasol pt ca stii ca e vorba de trecut si nu o sa mai traiesti niciodata acele momente.


Cu siguranta o sa mai vina si alta momente,poate mai frumoase,mai importante,mai de durata,dar niciodata nu o sa mai traiesti clipa primului sarut,primei iubiri,primei zi de scoala,...


Ramanem cu amintirile, si asta pentru ca totul are un sfarsit,totul este efemer.
Amintiri frumoase si urate care cu timpul se vor deteriora si ne vor face sa ne intrebam daca chiar a fost real,daca intr.adevar prima iubire a fost cea mai curata,daca primul sarut a fost in parc, daca prima zi de scoala a fost miercurea...

A venit si 2008!

A venit si 2008 si cu totii speram sa fie un an mai bun, mai bun decat toti anii de pana acum.
Dar incotro? Daca speram ca fiecare nou an sa fie mai bun decat precedentul, unde ajungem?
Daca ni s.ar implini toate urarile de bine primite an de an, logic ar fi ca viata noastra sa fie din ce in ce mai buna.Oare o fi asa? Nu cred.


Nu cred pt ca peste 90% din urarile primite sunt spuse doar de dragul de a fi spuse.
Cati din cei ce mi.au spus "La multi ani" si toate cele, chiar isi doresc sa mi se intample ceea ce mi.au urat?
Foarte putini,probabil familia si cei care tin la mine.
Le multumesc din suflet si le urez lor si celor ce ma citesc "un an nou fericit" din toata inima.